Noutățile legislative aduse de Legea nr. 78/2014 – Partea a II-a

Scris de:

shutterstock_183108077Noua lege a voluntariatului din România vine cu o serie de noi cerințe de natură administrativă, pe care organizațiile-gazdă ar trebui să le respecte. Mai jos, câteva date despre documentele și procedurile pe care ar trebui să le regăsim în prezent în activitatea oricărui ONG.

Cererea de voluntariat

Activitatea de voluntariat se desfăşoară în urma unei cereri din partea organizaţiei-gazdă, prin care aceasta îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Cererea emisă de organizaţia-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunţ public.

Instruirea voluntarilor

Organizaţia-gazdă oferă instruire iniţială cu privire la:

a) structura, misiunea şi activităţile organizaţiei-gazdă;
b) drepturile şi responsabilităţile voluntarului;
c) regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului.

Organizaţia-gazdă poate oferi voluntarilor, în condiţiile legislaţiei din domeniul educaţiei şi formării profesionale, cursuri de instruire, formare şi pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează.

Contractele de voluntariat și documentele conexe

Conform legii, voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar şi organizaţia-gazdă. În temeiul contractului de voluntariat, voluntarul se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar organizația-gazdă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului.

Obligaţia de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă (necesară pentru încheierea valabilă a contractului) revine organizaţiei-gazdă. Aceasta este obligată ca, anterior începerii activităţii de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat.

Tot atunci, contractul de voluntariat se înregistrează în registrul de evidenţă a voluntarilor ţinut de organizaţia-gazdă. Astfel, organizaţia-gazdă este obligată să ţină evidenţa voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţilor desfăşurate şi evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern. Elementul de noutate, în acest caz, este reprezentat de obligația implementării unui proces formal de evaluare a voluntarilor, pentru a oferi o bază pentru certificarea ulterioară a aptitudinilor dobândite.

Ca mențiune, vechea lege preciza doar posibilitatea (dacă părțile considerau oportun), nu și obligația clar stipulată a încheierii contractului de voluntariat.

Noua lege reglementează mult mai amănunțit elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un astfel de contract, nu doar drepturile și obligațiile minime ale voluntarului:

a) datele de identificare ale părţilor contractante;
b) descrierea activităţilor pe care urmează să le presteze voluntarul;
c) timpul şi perioada de desfăşurare a activităţii de voluntariat;
d) drepturile şi obligaţiile părţilor;
e) stabilirea cerinţelor profesionale, a abilităţilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;
f) condiţiile de reziliere a contractului.
Sunt menționate, de asemenea, modalitățile prin care se poate produce încetarea contractului de voluntariat:
a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestaţiile care fac obiectul contractului au fost executate;
b) de comun acord;
c) când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea;
d) prin denunţare unilaterală care are loc la iniţiativa oricăreia dintre părţi, care se comunică şi se motivează în scris. Condiţiile denunţării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile (față de 30 de zile conform vechii legi);
e) în caz de reziliere a contractului.

Textul legii prevede noi obligații în sarcina voluntarului, respectiv:

  • obligaţia de a presta o activitate de interes public, fără remuneraţie;
  • obligaţia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului – îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea şi gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială şi, totodată, lupta împotriva excluderii sociale şi discriminarea
  • obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat, pe perioada desfăşurării contractului de voluntariat şi pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia (noutatea fiind dată de menționarea perioadei pentru care se aplică obligația);
  • obligaţia de a anunţa indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat.

Acestea vin însă și cu noi drepturi ale voluntarului:

  • dreptul de a solicita organizaţiei-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoţit de raportul de activitate;
  • dreptul la confidenţialitate şi protecţia datelor personale;
  • dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.

Spre deosebire de vechea lege, noul act normativ reglementează de asemenea drepturile și obligațiile minime aflate în sarcina organizației-gazdă, conform contractului de voluntariat.

Astfel, obligaţiile organizaţiei-gazdă sunt cel puțin următoarele:

a) obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condiţiilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă (existând și opțiunea încheierii unor contracte de asigurare împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii), în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
b) obligaţia de a suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat;
c) obligaţia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţii de voluntariat, cu excepţia celor aferente muncii prestate de către voluntar.
În contrapartidă, drepturile organizaţiei-gazdă vor fi următoarele:
a) dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea activităţii de voluntariat;
b) dreptul de a iniţia conţinutul fişei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea şi pregătirea voluntarului, precum şi la tipul de activităţi de voluntariat desfăşurate de către organizaţia-gazdă;
c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fişei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;
d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fişa de voluntariat şi/sau în fişa de protecţie a voluntarului.

Contractul de voluntariat este însoţit obligatoriu de fişa de voluntariat şi fişa de protecţie a voluntarului.

Fişa de voluntariat conţine descrierea în detaliu a tipurilor de activităţi pe care organizaţia-gazdă şi voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfăşura pe parcursul contractului de voluntariat.

Fişa de protecţie a voluntarului conţine instrucţiuni cu privire la desfăşurarea activităţii acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru activităţi ce ies din domeniul de acoperire al fişei de protecţie a voluntarului, organizatorii activităţii vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziţia acestora instrucţiuni de securitate a muncii specifice activităţii respective.

Observații:

Se pune, spre exemplu, problema dacă obligativitatea încheierii contractului de voluntariat atrage după sine necesitatea acreditării tuturor organizațiilor care vor încheia contracte de voluntariat ca operatori de date personale, ţinând cont că atât contractul de voluntariat, cât și certificatul de voluntariat vor cuprinde, potrivit legii, datele de identificare ale voluntarului.

shutterstock_95621881Această nouă obligaţie va avea efecte directe și asupra voluntariatului sprijinit de societăţile comerciale prin implicarea propriilor angajaţi (cunoscut, informal, sub denumirea de “voluntariat corporatist”), în cadrul unor activități organizate individual de către angajator sau în colaborare cu organizații neguvernamentale. Având în vedere faptul că încheierea contractului de voluntariat este obligatorie, organizarea de activități care implică voluntari din rândul propriilor angajați nu mai poate fi făcută individual de către societăţile private, parteneriatul cu un ONG sau cu o instituţie publică devenind necesar pentru a putea încheia contracte de voluntariat, întrucât contractele de voluntariat pot fi încheiate doar de către organizații gazdă, aşa cum sunt definite în lege. Este posibil ca această prevedere să fie (cel puţin la nivel de intenţii), indirect, un promotor al parteneriatelor multisectoriale pentru susţinerea voluntariatului.

Pe de altă parte, se poate pune întrebarea cum se va manifesta tendinţa de conformare a organizaţiilor neguvernamentale la prevederile noii legi. În ce măsură se vor putea aplica sancţiuni pentru neconformare (nefiind stipulate în acest act normativ) în cazul în care, în practică, se constată desfăşurarea activităţilor de voluntariat în absenţa rapoartelor juridice reglementate? Câte din organizaţiile-gazdă s-au adaptat până în prezent noilor cerinţe? Va fi interesul voluntarilor suficient pentru a conduce la respectarea noilor prevederi de documentare?

Certificatele de voluntariat

După cum se știe, poate principala motivație a promovării noii legi a fost recunoașterea oficială a experienței în urma activităților de voluntariat. Astfel, conform Legii nr. 78/2014, activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate. Recunoașterea este însă condiționată de realizarea activității de voluntariat în domeniul studiilor absolvite.

Observații

Din păcate tocmai această prevedere, cea care ar trebui să fie un element motivator semnificativ pentru implicarea cetățenilor în activități de voluntariat, va mai avea nevoie de numeroase clarificări pentru a putea fi efectiv implementată. Condiția de exercitare a activităților de voluntariat în domeniul studiilor absolvite dorește să orienteze strategic tinerii către acele activități pentru care au obţinut o calificare, pentru a maximiza beneficiul public și pentru a da o oarecare greutate certificatelor de voluntariat, emise pentru a atesta aptitudinile dobândite.

Pe durata perioadei activităţii de voluntariat, precum şi la încheierea activităţii de voluntariat, organizaţia-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate (în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României). Elementele obligatorii ale celor două tipuri de documente sunt reglementate de noul act normativ.

Astfel, certificatul de voluntariat va conţine următoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizaţiei-gazdă care emite certificatul;
b) numărul de înregistrare şi data emiterii certificatului;
c) numărul de înregistrare şi data contractului de voluntariat;
d) numele, prenumele şi datele de identificare ale voluntarului;
e) perioada şi numărul de ore de voluntariat;
f) numele şi prenumele coordonatorului voluntarilor;
g) numele şi prenumele reprezentantului legal al organizaţieigazdă;
h) menţiunea „Voluntarul şi organizaţia emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în acest certificat”.
Elementele raportului de activitate vor fi:
a) activităţile de voluntariat prestate;
b) atribuţiile asumate;
c) aptitudinile dobândite.

Observaţii

Ceea ce nu se precizează în actul normativ este că, inclusiv după intrarea în vigoare, nu toate prevederile sale vor fi imediat şi în totalitate aplicabile din punct de vedere practic. E drept, în condiţiile în care ne-am obişnuit deja cu un proces legislativ şchiop (caracterizat de acte normative aflate în vigoare dar lipsite, de multe ori, de normele metodologice strict necesare), acest fapt nu ne mai surprinde.

Din comunicatele Federaţiei VOLUM înţelegem că, pentru a oferi încredere în procesul de acordare a certificatelor de voluntariat, se doreşte standardizarea acestora, prin dezvoltarea unui portal naţional de certificare care va acorda posibilitatea organizaţiilor să emită online certificate în anumite condiţii, unde vor fi detaliate domeniile de competenţe cheie preluate din Cadrul Naţional al Calificarilor şi Cadrul European al Calificărilor, şi unde va fi detaliată întreaga procedura de certificare. Certificatele vor putea fi utilizate atât în format elecronic, cât şi în format fizic. Ele vor fi, probabil, de tip Youthpass – certificarea online oferită de Comisia Europeană pentru activităţile de educaţie nonformală în cadrul Programului ERASMUS+.

In luna iulie 2014 Federatia VOLUM, prin ONG-urile membre şi partenerii săi instituţionali, împreună cu reprezentanţi ai angajatorilor români, au iniţiat un grup naţional de lucru pentru a elabora un kit de certificare. Certificarea va fi pilotată timp de 6 luni de organizaţii din întreaga ţară, din toate domeniile de activitate. Doar după finalizarea procesului de pilotare şi colectarea feedback-ului din intreaga ţară, va exista un model de certificare funcţional şi relevant, care va putea fi preluat şi asumat de organizaţiile care implică voluntari din toată ţara.

Între timp, legea fiind în vigoare, am putea înţelege că organizaţiile-gazdă, în cazul în care primesc solicitări exprese din partea voluntarilor pentru eliberarea unor astfel de certificate de voluntariat în urma activităţilor desfăşurate, ar putea să le elibereze într-un format nestandardizat, însă cu respectarea cerinţelor impuse de Legea nr. 78/2014.

Ar mai fi cu siguranţă multe lucruri de discutat în legătură cu aspecte care ţin de implementarea efectivă a noii legi a voluntariatului, însă aşteptăm feedback-ul din practica organizaţiilor neguvernamentale pentru a detalia analiza. Până atunci, sperăm că precizările noastre reuşesc să vă răspundă cel puţin la o parte din primele întrebări şi să facă mai bine cunoscute noile prevederi.

0

Adauga un comentariu